* Comisia de apărare a Senatului a aprobat legea care schimbă regulile lumii virtuale: minorii sub 16 ani nu vor mai putea crea conturi online sau accesa servicii digitale fără acordul părinților * măsura, susținută de toate partidele parlamentare, vizează protejarea copiilor de conținutul nociv din mediul digital * Iașul, unul dintre centrele educaționale majore ale țării, urmărește cu atenție implicațiile acestei decizii pentru generația tânără
România face un pas decisiv în reglementarea spațiului digital al copiilor. După ani în care platformele online au fost teren liber pentru oricine avea un smartphone, Senatul a aprobat proiectul de lege care stabilește vârsta majoratului digital la 16 ani. Concret, niciun minor sub această vârstă nu va mai putea crea conturi personale pe rețele sociale, platforme de jocuri, aplicații sau servicii online fără consimțământul verificabil al unui părinte.
Inițiativa, numită „Legea majoratului online”, a fost elaborată de un grup de parlamentari din PNL, PSD și UDMR și a primit raport favorabil cu amendamente din partea Comisiei de Apărare a Senatului. Scopul declarat este protejarea copiilor de expunerea la conținut dăunător și limitarea dependenței digitale, un fenomen care, potrivit specialiștilor, afectează deja sănătatea mintală a unei generații întregi.
„Stabilim clar vârsta majoratului online: 16 ani. Dacă în viața reală un adolescent nu poate cumpăra alcool sau reviste cu conținut explicit, nici mediul digital nu trebuie să devină o zonă fără reguli”, a explicat președinta Comisiei de apărare, senatoarea Nicoleta Pauliuc. Aceasta a subliniat că, în era în care copiii petrec mai mult timp online decât în spațiul fizic, este nevoie de norme clare care să protejeze discernământul în formare al tinerilor.
Aplicarea noii legi va fi reglementată de ANCOM, instituția care va elabora în următoarele șase luni normele și mecanismele prin care platformele vor verifica acordul parental. În baza unui regulament european deja existent, ANCOM va stabili filtre de acces și sisteme tehnice prin care să se evite expunerea minorilor la conținut inadecvat.
Legea se înscrie într-un context european tot mai preocupat de impactul digitalizării asupra copiilor. Studiile recente arată că expunerea prelungită la rețele sociale crește riscul de anxietate, depresie și pierdere a atenției la vârste fragede. În orașe precum Iași, unde educația digitală face parte deja din programele școlare și extrașcolare, părinții și profesorii privesc această reglementare ca pe o necesitate de echilibru între libertate și protecție.
De altfel, Iașul, unul dintre cele mai active centre universitare și tehnologice din țară, a fost deseori în prim-planul dezbaterilor despre siguranța copiilor în mediul online. Instituțiile locale și ONG-urile specializate în educație digitală au avertizat încă din anii trecuți asupra nevoii unei legislații clare care să responsabilizeze platformele și să sprijine părinții.
Într-o lume în care realitatea virtuală devine tot mai prezentă în viața copiilor, legea majoratului digital marchează o schimbare de paradigmă: accesul la internet nu mai este un drept absolut, ci o responsabilitate împărțită între părinți, stat și platformele online.
Proiectul urmează să intre în dezbaterea plenului Senatului, primul for legislativ sesizat, înainte de a fi transmis Camerei Deputaților, care are ultimul cuvânt. Dacă va fi adoptată, România va deveni una dintre primele țări din Europa de Est care introduce o limită clară de vârstă pentru „maturitatea digitală”.